Putere (matematică)

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Puterea de exponent n a unui număr a, notată an, este o operație între aceste numere, numite bază, respectiv exponent. În vorbire an se pronunță "a la puterea n", sau, pe scurt, "a la n", Dacă n este un număr natural, atunci ridicarea la putere poate fi definită ca o înmulțire repetată:

a n = a × ⋯ × a ⏟ n , {\displaystyle a^{n}=\underbrace {a\times \cdots \times a} _{n},} .

Exponentul poate fi mai mic ca zero, poate fi număr neîntreg sau chiar complex. Mulțimea de numere în care ia valori exponentul poate fi extinsă. Astfel puterea cu exponent întreg negativ a unui număr natural sau întreg pozitiv dă un număr fracționar sau rațional pozitiv, iar exponentul rațional aplicat unei baze naturale produce un număr irațional algebric sau radical din baza număr natural. Exponentul unei puteri a unui număr pozitiv este redat prin funcția logaritm.

În jargonul matematicienilor „pătratul” unui număr este puterea a 2-a a acelui număr, iar „cubul” este puterea a 3-a a numărului respectiv.

Operații cu puteri

Tonul acestui articol sau al acestei secțiuni este nepotrivit pentru o enciclopedie.
Puteți contribui la îmbunătățirea lui sau sugera modificările necesare în pagina de discuție.

Adunarea

În cazul adunării puterilor, puterile trebuie întâi calculate. Dacă avem, de exemplu: 23+32 trebuie întâi să calculăm cât e 2 la a treia și cât e trei la puterea a doua ulterior vom aduna rezultatele. În acest caz vom avea 8+9=17.

Scăderea

La scădere (la fel ca la adunare) trebuie întâi calculată ridicarea la putere. De îndată calculată ridicarea la putere, se efectuează scăderea. De exemplu: 72-52=49-25=24.

Înmulțirea

În cazul înmulțirii a două numere scrise sub formă de puteri cu aceași bază, trebuie să adunăm exponenții. De exemplu 23·24=27. Dacă nu e aceeași bază, trebuie să fie aduse puterile la aceeași bază. De exemplu dacă 417·825. Se poate observa că și baza 4 dar și baza 8 se încadrează în puterile lui 2. Deci calculul va fi egal cu: (22)17 · (23)25. Prima dată înmulțim exponentul din paranteză cu cel din afara parantezei. 17·2=34 și 25·3=75. Deci 417·825=234·275. Calcului este egal cu 2109.

Dacă nu este posibil aducerea la aceeași bază se procedează ca și la adunare, calculând puterile urmând a înmulți rezultatele obținute. De exemplu: 23 32 = 8 x 9 =72.

Împărțirea

În cazul împărțirii de puteri în aceeași bază, pur și simplu se scad exponenții. 72 : 71 = 71 = 7 . În cazul împărțirii cu baze diferite, se acționează la fel ca la înmulțire.

Proprietăți

  1. 1n=1, oricare ar fi n∈R
  2. 0n=0, oricare ar fi n∈R*
  3. n0=1, oricare ar fi n∈R*
  4. 00 este nedefinit
  5. nx • ny=nx+y
  6. nx : ny=nx-y

Vezi și

 Acest articol legat de matematică este deocamdată un ciot. Poți ajuta Wikipedia prin completarea lui.