Drept de superficie

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Dreptul de superficie constă în dreptul unei persoane, numită superficiar, privitor la construcțiile, plantațiile sau alte lucrări ce se află pe un teren proprietatea altuia, teren asupra căruia superficiarul are un drept de folosință. Dreptul de folosință este accesoriu dreptului de proprietate asupra construcțiilor, plantațiilor etc., însă dreptul de superficie nu este un drept accesoriu dreptului de proprietate, acestea având doar același suport, anume bunul.

Exemple

cetățenii străini nu pot cumpăra terenuri pe teritoriul României, astfel, ei dobândesc drept de proprietate doar asupra construcțiilor, iar asupra terenurilor se înscrie în favoarea lor în Cartea Funciară doar dreptul special de superficie, respectiv cel de folosință.

v • d • m Dreptul civil românesc

Termeni utilizați	Domiciliu • Reședință • Locuința minorului • Drept de abitație • Drept de proprietate • Drept de superficie • Drept de uz • Drept de uzufruct • Drept real • Ipotecă • Leziune • Posesie • Prescripție extinctivă • Proprietate • Reședința • Uzucapiune • Contract civil • Contractul generațional • Contract sinalagmatic • Intervenție voluntară • Consiliu de familie • Convenție matrimonială • Divorț • Contencios administrativ

Instituții noi introduse de noul Cod Civil	Acțiunea în revendicare • Apărarea drepturilor nepatrimoniale • Limitele juridice ale dreptului de proprietate privată • Proprietatea Comună • Proprietatea Periodică • Dezmembrămintele dreptului de proprietate privată • Cauza penală • Răspunderea pentru fapta altuia • Încheierea contractului • Garanțiile personale • Regimul obligațiilor complexe • Transmiterea moștenirii • Reglementarea obligațiilor • Fiducia • Impreviziunea • Regimul juridic al prescripției • Convenția matrimonială • Autoritate părintească comună • Logodna • Drepturile personalității